Acatistul Sfantului Nicolae Velimirovici (+5 martie), Episcop de Ohrida si Jicea

De este preot, se zice începutul obișnuit: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.

Iar de este diacon, monah sau mirean, se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Apoi:

Amin.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca sp nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

 Apoi:

Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atoțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, tuturor văzutelor și nevăzutelor. Și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara, și S-a făcut om. Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat. Și a înviat a treia zi, după Scripturi. Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui. Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit. Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. Aștept învierea morților. Și viața veacului ce va să vie. Amin!

Doamne miluiește ( de 12 ori)

Apoi:

PSALMUL 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu.  Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă…, Și acum…, Aliluia ( de trei ori)

Apoi troparul Sfântului Nicolae Velimirovici:

Propovăduitorule cu gura de aur al lui Hristos cel Înviat, călăuzitorule prin veacuri al purtătorului de cruce neam sârbesc, alăută răsunătoare a Sfântului Duh, înălțarea și dragostea călugărilor, bucuria și lauda preoției, învățătorule al pocăinței, vlădică a tot norodul, căpetenie a oștirii de rugători ai lui Hristos, Sfinte Nicolae al sârbilor și al întregii Ortodoxii, împreună cu toți sfinții Serbiei cerești, roagă pe Unul Iubitorul de oameni să dăruiască pace și înțelegere neamului nostru.

Doamne miluiește ( de trei ori)

Apoi:

PSALMUL 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.  Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

Condacele și icoasele:

Condacul 1:

De la Dumnezeu ai fost trimis ca un nou apostol al poporului ortodox, propovăduitor neobosit al Evangheliei și cinstitor al Preasfintei Treimi, iar noi cu lacrimi de umilință te-am primit, căci cu rugăciunea cea neîncetată te-ai nevoit ca o stea prealuminoasă a dreptei credințe, cămară plină de bune învățături, cel ce cu minte cerească ai fost slujitor al Arhiereului Celui veșnic, pentru care îți cântăm ție: Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Icosul 1:

Din copilărie te-ai dăruit Dumnezeului Celui Ce stăpânește toată făptura, ai cunoscut adevărul și întru totul l-ai urmat, călcând peste toate cursele vrăjmașilor, hrănind sufletul tău cu harul Duhului Sfânt, iar noi, amintindu-ne de toate nevoințele tale, Domnului aducem rugăciunea inimii, căci te-ai arătat cu totul bineplcăut lui Dumnezeu, Cel Ce te-a încununat cu cununa cea nestricăcioasă, pentru care cu nevrednicie laude îți cântăm:

  • Bucură-te, că din copilărie și până la sfârșitul vieții ai fost rugător neobosit;
  • Bucură-te, cel ce ești chivot al harului Sfântului Duh;
  • Bucură-te, că mulți talanți ai înmulțit;
  • Bucură-te, alinare a sufletelor noastre prin harul Sfântului Duh;
  • Bucură-te, biruitorule asupra demonilor cu ajutorul de viață făcătoarei Cruci;
  • Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 2-lea:

Ales ai fost de Dumnezeu din mijlocul unui popor dreptslăvitor, Sfinte Ioane Gură de Aur al neamurilor de pe urmă, pildă de sfințenie multor monahi făcându-te, tu ești lauda neîncetată a sufletelor care necontenit caută pe Dumnezeu, crinule înflorit din grădina cea cerească și apărătorule al Bisericii lui Hristos celei mult încercate; văzând noi viața ta, cu gânduri smerite lăudăm pe Începătorul a tot binele și cu bucuria Învierii te slăvim, cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Cunoscând în tine un lucrător preaînțelept al Evangheliei și un martor al Învierii Sale celei prealuminoase, Hristos Domnul te-a călăuzit spre școala în care, învățând științele pământești, tu ai descoperit în inima ta dragostea și frumusețea vieții Sfinților Părinți cea plină de virtuți, și, dăruind putere poporului dreptslăvitor pe calea crucii, ai câștigat cununa slavei cele netrecătoare; pentru care văzând noi în tine icoana pocăinței și a tuturor bunătăților, cântăm ție:

  • Bucură-te, cel cu inima plină de lumină lină, iar prin cuvânt, puternic apărător al adevărului;
  • Bucură-te, lumina vieții monahale celei strălucitoare;
  • Bucură-te, cel ce cu înțelepciunea și smerenia ai strălucit;
  • Bucură-te, lauda Bisericii lui Hristos;
  • Bucură-te, chivot al izvorului de viață veșnică;
  • Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 3-lea:

Zilele tinereții tale ți le-ai dăruit lucrând faptele mântuirii și găsind în ele cuvintele Sfinților Părinți, care hrănesc sufletele noastre, iar nopțile, priveghind, te-ai rugat Domnului să primești putere pe calea cea strâmtă; și, lepădându-te de viața cea lumească, ai lucrat faptele vieții celei veșnice, care înaintea lui Dumnezeu te măresc totdeauna, pentru care cântăm Împăratului slavei: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Dorind Domnul să cerceteze temelia hotărârii tale de a sluji adevărului, lepădându-te de tine însuți, după cuvintele Sfântului Apostol Pavel, pentru a trăi cu Hristos, El, Domnul, ți-a dat boala trupului. Biruind încercarea aceasta, mult râvnitorule al postului, și văzând puterea credinței tale, multe suflete care căutau pe Dumnezeu s-au aprins cu râvna de a-I sluji Mântuitorului veșnic, amintindu-ne noi de osteneala virtuților tale, prin tine primim putere, pentru care strigăm ție:

  • Bucură-te, cel ce prin boala trupească ai dobândit sănătate duhovniească;
  • Bucură-te, sabie de foc a credinței ortodoxe;
  • Bucură-te, cântătorule de psalmi al poporului binecredincios;
  • Bucură-te, stâlp al credinței neclintite;
  • Bucură-te, stânca cea tare a adevărului;
  • Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 4-lea:

Vindecând Domnul boala trupului tău și desăvârșindu-te prin harul Sfântului Duh, ți-ai împlinit visul tinereților tale, primind rasa mântuirii și chipul îngeresc, urmând calea cuvioșilor monahi care toată viața au închinat-o Domnului, cu care împreună bucurându-te în Împărăția cerurilor, totdeauna cânți: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Înmulțit-ai darurile cu care t-ea înzestrat Dumnezeu la botez, făcutu-te-ai întocmai cu Apostolii, propovăduitorule al Evangheliei lui Hristos, și ai trezit din nou dorul după Dumnezeu în inimile oamenilor contemporani, chemând la pocăință ca oarecând Sfântul Ioan Botezătorul. Prin tine trezindu-ne la viața cea adevărată, în Duhul Sfânt cântăm:

  • Bucură-te, apostol al vremurilor din urmă;
  • Bucură-te, mângâietorule al celor întristați;
  • Bucură-te, întoarcerea celor pierduți;
  • Bucură-te, învățătorule al faptelor celor bune;
  • Bucură-te, ajutătorule al celor săraci;
  • Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 5-lea:

Văzând voia lui Dumnezeu cea înaltă, care prin tine s-a împlinit, învățătorii tăi cucernici te-au trimis la izvorul bunătăților duhovnicești spre care inima ta totdeauna a rânvit. Povățuit de harul Sfântului Duh, înțelepciunea cea cerească cu ușurință ai deprins-o și credința cea vie ai păstrat. Văzând credința ta cea multă cu care Domnului ai slujit, ortodocșii dreptslăvitori de pretutindeni, dimpreună cu îngerii, cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Chiar dacă drumul științei și al exilului te-au dus în Apus, în inima ta a rămas nestinsă făclia Ortodoxiei, cu care ai luminat multe suflete ce umblau în întuneric, căutând adevărul. Îmbrăcat în rugăciunea cea de toată vremea, prin curcea făcătoare de viață ai biruit toate cursele vrăjmașului, pentru aceasta, cinstind ostenelile tale cele fără de număr, cu bucurie strigăm ție:

  • Bucură-te, cel ce prin curăția inimii ai contemplat dragostea cea dumnezeiască;
  • Bucură-te, căci pe calea mântuirii ai biruit toate piedicile;
  • Bucură-te, că ai strălucit prin dragostea cea pentru toată lumea;
  • Bucură-te, căci ai fost în Răsărit și Apus, căutând adevărul;
  • Bucură-te, că ai păstrat tradiția poporului ortodox și printre străini;
  • Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 6-lea:

În toată viața ta ai urmat pildei mulțimii îngerilor și a sfinților monahi, ascunzând de la fața oamenilor nevoința sufletului și a trupului tău;  acoperindu-te cu vălul harului, necontenit bucurându-se duhul tău de Hristos-Adevărul și contemplând în inima ta frumusețile teologiei, te-ai încununat cu cununa cea nestricăcioasă, slăvindu-L pe Făcătorul tuturor cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Toate tristețile și greutățile aduse de vrăjmașii ce au tulburat viața ta cea plină de nevoințe le-ai predat Cuvântului Celui Atotputernic, Care este singura scăpare a credincioșilor. Domnul niciodată nu te-a părăsit, ci a mângâiat sufletul tău cu roua harului Său; totodată, nevoia Bisericii Sfinte ai pus-o înaintea nevoilor tale, luptându-te prin cuvânt și faptă împotriva deșertăciunilor și a ereziilor. Astfel, râvna ta cea întocmai cu a Sfinților Părinți întreaga Biserică o preaslăvește, mărturisind:

  • Bucură-te, căci cu totul ți-ai predat sufletul lui Dumnezeu;
  • Bucură-te, cel în haina virtuții îmbrăcat;
  • Bucură-te, că lumina neapusă a strălucit necontenit în inima ta;
  • Bucură-te, cel ce ai condus corabia Bisericii spre viața cea veșnică;
  • Bucură-te, purtător smerit al Crucii lui Hristos;
  • Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 7-lea:

Ca un vrednic părinte, totdeauna ai slujit sfântului altar cu credință vie și nădejde tare în Învierea cea de pe urmă, hrănind mereu sufletul tău cu Sfintele Taine, care te-au condus către Hristos-Domnul, Biruitorul morții și Dătătorul vieții veșnice, pe care toată făptura Îl slavoslovește cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

La slujbele tale tot timpul ardea harul Duhului Sfânt, Mângâietorul Care din Tatăl Cel ceresc purcede, Cel Ce vindecă rănile sufletului și ale trupului, ridicând pe cei pierduți; cu rugăciunile și sfaturile tale, toată neputința omenească a vindecat-o și pe muți ajutându-i, strigăm ție:

  • Bucură-te, că mulți oameni ai adus la Hristos;
  • Bucură-te că prin rugăciunile tale Domnul ne dăruiește vindecare;
  • Bucură-te, căci prin duhovnicia ta cea dreaptă ai luminat întunericul necredinței;
  • Bucură-te, izvor cald care ai încălzit multe inimi;
  • Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 8-lea:

Poruncile lui Dumnezeu cu râvnă și cu post împlinindu-le, în privegheri și rugăciuni urmând viața Sfinților Părinți, pildă fericită ai fost neamului tău, care lumina Evangheliei în întunericul păcatelor căuta. Împărtășindu-te cu sfinții de bucuria cea veșnică și dimpreună psalmodiind cu ei, înalți rugăciuni pentru noi înaintea Domnului, Căruia îi strigăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Povățuit de adevăr ai mers în toată lumea, adunând în inima ta toate binecuvântările făpturii; pretutindeni, prin cuvinte și fapte ai mărturisit Ortodoxia și astfel ai ajuns întocmai cu Apostolii, tu, cel ce ești apostol al zilelor noastre, iar noi, minunându-ne de darurile tale cele duhovnicești, cântăm ție:

  • Bucură-te, luminător al multor popoare;
  • Bucură-te, învățător al celor neștiutori;
  • Bucură-te, mângâietor al celor întristați;
  • Bucură-te, de Dumnezeu trimis, noule prooroc Daniil;
  • Bucură-te, înger întrupat;
  • Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 9-lea:

Domnul mai dinainte a văzut că vei fi urmaș al Sfântului Clement de Ohrida și al Sfântului Sava cel întocmai cu Apostolii și, învățat fiind de pilda viețuirii lor, bunătățile cerești ai moștenit și, bucurându-te de darurile pregătite pentru cei aleși, cânți Domnului: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ca un bun învățător te-ai arătat, iar prin credința ta cea tare ai înviat eparhia ta, cea lovită de război, bisericile distruse cu grijă le-ai reconstruit, pe ucenicii tăi însetați de înțelepciunea Evangheliei i-ai povățuit neobosit pe calea mântuirii. Amintindu-ne de bunătățile tale, dimpreună cu proorocul David strigăm: „Fericiți sunt cei pe care i-ai ales, Doamne” și cântăm ție:

  • Bucură-te, vrednicule urmaș al Sfântului Sava;
  • Bucură-te, lauda și mândria Mănăstirii Jicea;
  • Bucură-te, apărătorule al adevărului împotriva săgeților ereticilor;
  • Bucură-te, că turmei tale i-ai fost exemplu;
  • Bucură-te, că de toți ești lăudat;
  • Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 10-lea:

Ca oarecând Sfinții Nemanici, multe biserici și mănăstiri ai construit, dăruindu-le lor duhul Sfinților Părinți. Fiind tu lumina dreptății și râvnind la fapltele cele îmbunătățite, mulți monahi și-au închinat viața în mănăstirile ctitorite de tine, totdeauna hrănindu-se cu sfaturile și binecuvântările tale, urmând pilda vieții tale, ucenicii tăi au reconstruit altarele distruse, lăudându-L neîncetat pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Multe ispite a îngăduit Domnul asupra Bisericii Sârbe, dorind El să încerce răbdarea credincioșilor care s-au întrarmat cu postul și rugăciunea ca și cu un scut de nebiruit, iar tu, cu cuvintele tale cele cu putere multă și prin predicile pline de Duhul Sfânt, tulburările din Biserică le-ai liniștit, dăruind bucurie fiilor tăi duhonvicești, care pe vlădica lor l-au lăudat neîncetat, zicând:

  • Bucură-te, stâlpul cel tare al Bisericii Sârbe, ocrotite de Sfântul Sava;
  • Bucură-te, arhipăstorul cel luminat cu înțelepciunea;
  • Bucură-te, cel ce i-ai înspăimântat pe demoni;
  • Bucură-te, apărătorul poporului celui binecredincios;
  • Bucură-te, cel ce ai liniștit toate tulburările și ai păstrat rânduielile Sfinților Părinți;
  • Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 11-lea:

Întru tine, Sfinte Nicolae, purtătorule de Dumnezeu, s-a proslăvit numele lui Hristos, căci ai slujit adevărul în toată viața ta și ai strălucit ca o flacără a dreptei credințe, luminând sufletele noastre. Dimpreună cu toți sfinții, roagă-te pentru noi, în Împărăția Cerurilor, slavoslovind pe Domnul Cel Înviat din morți cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Vrăjmașii adevărului lui Hristos te-au închis în mănăstirile Liubostinia și Voilovița, gândind să te despartă pe tine de turma cea rânduită ție de la Hristos, și au crezut că vor putea să slăbească credința și nădejdea poprului sârb în Dumnezeu. Totdeauna ai fost alături de turma ta prin faptele și cuvintele tale mângâietoare, alinând-o și în rugăciuni pomenind-o. Poporul dimpreună a suferit cu tine când ai îndurat frigul din lagăre și, minunându-se de puterile tale cele duhovnicești și trupești, te-au lăudat cântând:

  • Bucură-te, făclia Ortodoxiei care niciodată nu se mistuie;
  • Bucură-te,  cămara cea plină de duhovnicie;
  • Bucură-te, că sufletul tău s-a înălțat prin trupul cel mult încercat;
  • Bucură-te, că ai dat putere celor ce au suferit alături de tine, asemănându-te întru totul Sfântului Diacon Avacum care, chinuit fiind de turci, cânta: „Ortodocșii sunt ai lui Hristos și bucurie le este lor moartea pentru credința în Dumnezeu”,
  • Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 12-lea:

Nu numai că ai suferit din pricina celor de alt neam, dar ai îndurat încercări și de la poporul tău cel îndepărtat de la credința cea adevărată, care s-a lepădat de faptele și învățăturile tale. Vrăjmașii lui Dumnezeu te-au vorbit de rău, neștiind că Domnul a încununat astfel sufletul tău cu cea nestricăcioasă cunună a mărturisitorilor pentru credință. Răbdând toate acestea cu smerenie, cu vitejie duhovnicească și credință tare, L-ai lăudat pe Dumnezeu pentru toate, cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cinstim nevoințele tale cele de pe pământ, căci mult timp ai stat la rugăciune, ca și Sfântul Serafim de Sarov, genunchii neîncetat plecând înaintea lui Hristos. Pribeag ai fost în pământ străin și de acolo te-ai mutat către locașurile cele veșnice, credincios ca și Sfântul Sava ai rămas pe calea sfinților ierarhi și învățători ai lumii, de aceea în Împărăția Cerurilor pentru noi, nevrednicii, roagă-te, Părinte Nicolae, căci cu lacrimi de umilință te fericim pe tine, Sfinte cel întocmai cu Apostolii, și îți cântăm ție:

  • Bucură-te, vrednicule urmaș al Sfântului Sava;
  • Bucură-te, lucrătorule al faptelor celor bune;
  • Bucură-te, Sfinte al timpurilor noastre;
  • Bucură-te, crinule cel binemirositor al Bisericii Ortodoxe;
  • Bucură-te, mare făcătorule de minuni;
  • Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 13-lea:

Ca oarecând moaștele Sfântului Sava din Târnovo, așa și acum moaștele tale, s-au întors în Țara Sârbească, Sfinte Nicolae, ca o mare mângâiere, nădejde, alinare, acoperământ, reazem și scăpare a sufletelor noastre. Roagă-te pentru noi, Sfinte Nicolae, ca prin rugăciunile tale toate neamurile să meargă pe calea adevărului și să fie una în Hristos, pentru a cânta și în veșnicie: Aliluia! ( Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Din copilărie te-ai dăruit Dumnezeului Celui Ce stăpânește toată făptura…, și Condacul 1: De la Dumnezeu ai fost trimis…, și această

Rugăciune:

Preafericite rugătorule al Ortodoxiei, înaintea tronului lui Dumnezeu, Nicolae Sfinte, lauda Bisericii și pilda vieții celei îmbunătățite, după cum și până acum ai avut grijă de noi, fiii tăi, așa și de acum înainte nu ne uita pe noi, nevrednicii, în rugăciunile tale, ca unul ce ai îndrăzneală înaintea Cuvântului lui Dumnezeu. Miluiește-ne cu rugăciunile tale, îndreptează-ne spre lumina cea veșnică, dă-ne putere nouă, celor neputincioși, să urmăm faptelor tale celor bune pe calea lui Hristos. Roagă-te pentru mântuirea celor întristați și pentru bucuria celor necăjiți, tu, care prin viața ta ai arătat că mult ești iubit de Maica lui Dumnezeu. Dimpreună cu toți sfinții roagă-te pentru pacea și mântuirea lumii de la Hristos, Dumnezeul și Împăratul nostru, Căruia se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea în vecii vecilor. Amin!

Apoi se face otpustul.

SURSA: http://sfantulnicolaevelimirovici.wordpress.com/

 

Cum aflam daca traim dupa voia lui Dumnezeu? de Sfantul Siluan Athonitul

Iată un semn: dacă te întristezi pentru un lucru oarecare, înseamnă că nu te-ai predat pe deplin voii lui Dumnezeu, chiar dacă ție ți se pare că viețuiești după voia Lui. Cine viețuiește după voia lui Dumnezeu, acela nu se îngrijește de nimic.Și dacă are nevoie de vreun lucru, se predă pe sine însuși și lucrul de care are nevoie lui Dumnezeu. Și chiar dacă nu-l dobândește, rămâne la fel de liniștit, ca și cum l-ar avea. Sufletul care s-a predat voii lui Dumnezeu nu se teme de nimic: nici de furtună, nici de tâlhari, DE NIMIC.

Și orice i s-ar întâmpla, el spune: ‚Așa i-a plăcut lui Dumnezeu”: Dacă e bolnav, gândește: „înseamnă că am nevoie de boală; altfel Dumnezeu nu mi-ar fi trimis-o”. Și așa se păstrează pacea în suflet și în trup.

Nimeni pe pământ nu poate scăpa de întristări și, deși întristările pe care ni le trimite Domnul nu sunt mari, pentru oameni, ele par de neîndurat și îi întristează, și aceasta pentru că nu vor să-și smerească sufletul, nici să se predea voii lui Dumnezeu.

Dar pe cei ce s-au predat voii lui Dumnezeu, Domnul Însuși îi călăuzește prin harul Său, și ei îndură totul cu bărbăție pentru Dumnezeu, pe Care-L iubesc și împreună cu Care vor fi preamăriți în veci.Domnul a dat pe pământ pe Duhul Sfânt și cel în care Acesta viază simte în el raiul. Vei zice poate: De ce nu este și în mine un asemenea har? Pentru că nu te-ai predat voii lui Dumnezeu, ci trăiești după voia ta. Privește pe cel ce-și iubește voia sa proprie; n-are niciodată pace în suflet și e mereu nemulțumit: asta nu e așa, asta nu e bine. Dar cel ce s-a predat pe sine însuși în chip desăvârșit voii lui Dumnezeu, acela are rugăciunea curată în sufletul lui, iubește pe Domnul, și toate ale lui sunt dragi și plăcute. Așa s-a predat lui Dumnezeu Preasfânta Fecioară: ‚Iată roaba Ta. Fie mie după cuvântul tău!” (Lc 1; 38).

Dacă am spune și noi așa: „Iată robii Tăi, Doamne. Fie nouă după cuvântul Tău“, cele spuse de Domnul și scrise de Duhul Sfânt în Evanghelie ar rămâne în sufletele noastre și atunci lumea întreagă s-ar umple de iubirea lui Dumnezeu și cât de minunată ar fi viața pe întregul pământ. Dar, deși cuvintele Domnului se aud de atâtea veacuri în întreaga lume, oamenii nu le înțeleg și nu vor să le primească. Dar cine trăiește după voia lui Dumnezeu, aceia va fi preamărit în cer și pe pământ.

Atât de mult i-a iubit pe oameni Domnul, că i-a sfințit prin Duhul Sfânt și i-a făcut asemenea Lui. Domnul e milostiv, iar Duhul Sfânt ne dă puterea de a fi milostivi. Fraților, să ne smerim și prin pocăință vom dobândi o inimă plină de milă, și atunci vom vedea slava Domnului, care se face cunoscută sufletului și minții prin harul Duhului Sfânt.

Cine se pocăiește cu adevărat e gata să sufere toate necazurile: foame și golătate, frig și căldură, boală și sărăcie, dispreț și prigoană, nedreptate și defăimare, fiindcă sufletul se avântă spre Domnul și nu se mai grijește de cele pământești rugându-se lui Dumnezeu cu minte curată. Dar cel alipit de averi și de bani, acesta nu va putea avea niciodată mintea curată în Dumnezeu, fiindcă în adâncul sufletului său șade grija: ce să facă cu acești bani? Și dacă nu se pocăiește sincer și nu se va întrista pentru că L-a supărat pe Dumnezeu, va și muri în patimi fără să fi cunoscut pe Dumnezeu. Când ți se ia ceea ce ai, dă tu acel lucru, pentru că iubirea dumnezeiască nu poate refuza nimic; dar cine n-a cunoscut iubirea, acela nu poate fi milostiv, pentru că în sufletul lui nu e bucuria Duhului Sfânt. Dacă prin patimile Lui, Domnul Cei Milostiv ne-a dat pe pământ pe Duhul Sfânt de la Tatăl, ba ne-a dat însuși Trupul și Sângele Lui, e limpede că El ne va da și toate cele de care avem nevoie. Să ne predăm voii lui Dumnezeu și atunci vom vedea purtarea de grijă (pronia) a lui Dumnezeu și Domnul ne va da și ceea ce nu așteptăm. Dar cine nu se predă voii lui Dumnezeu, acela nu va putea vedea niciodată purtarea de grijă a lui Dumnezeu față de noi.

Să nu ne întristăm de pierderea averilor noastre: acesta e un lucru neînsemnat. Tatăl meu după trup m-a învățat aceasta. Când se întâmpla o nenorocire în casă, el rămânea liniștit. După ce casa noastră a luat foc, oamenii spuneau: „Ivan Petrovici, ți-a ars gospodăria”, dar el răspundea: „Dacă dă Dumnezeu, mi-o voi pune pe picioare”. Într-o zi mergeam la ogorul nostru și eu i-am spus: „Uite, ne-au furat snopii de grâu, dar el mi-a răspuns: „Ei și? Fiul meu, Domnul a făcut să rodească pentru noi bucate din destul, dar cine fură înseamnă că are nevoie de ele”. Mi s-a întâmplat să-i spun: „Dai mult de pomană, dar iată acolo jos oamenii trăiesc mai bine decât noi și dau mai puțin”, iar el mi-a răspuns: „Lasă, fiule, Domnul ne va da ce ne trebuie”. Și Domnul n-a înșelat nădejdea lui.

Dacă gândești rău despre aproapele tău, aceasta înseamnă că un duh rău viază în tine și acesta îți insuflă gânduri rele împotriva oamenilor. Și dacă cineva nu se pocăiește și moare fără să fi iertat fratelui său, sufletul lui se va pogorî acolo unde sălășluiește duhul rău care-i stăpânește sufletul. Aceasta e o lege pentru noi: dacă ierți, înseamnă că Domnul te-a iertat; dar dacă nu ierți fratelui tău, aceasta înseamnă că păcatul rămâne încă întru tine. Domnul vrea ca noi să iubim pe aproapele; și dacă tu gândești despre el că Domnul îl iubește, aceasta înseamnă că iubirea Domnului e cu tine; și dacă crezi că Domnul iubește mult făptura Sa și ți-e milă de întreaga zidire și iubești pe vrăjmașii tăi și dacă, în același timp, te socotești mai rău decât toți, aceasta înseamnă că e cu tine un mare har al Duhului Sfânt. Cine poartă în sine pe Duhul Sfânt, chiar dacă nu mult, acela se întristează pentru toți oamenii ziua și noaptea, și în inima lui îi este milă pentru orice zidire a lui Dumnezeu și mai cu seamă pentru oamenii care nu-L cunosc pe Dumnezeu sau se împotrivesc Lui și care, pentru aceasta, vor merge în focul chinurilor. El se roagă pentru ei ziua și noaptea, mai mult decât pentru sine însuși, ca toți să se pocăiască și să cunoască peDomnul.

Hristos S-a rugat pentru cei ce-L răstigneau: „Părinte, iartă-i că nu știu ce fac” (Lc. 23, 34). Ștefan, întâiul diacon, se ruga pentru cei ce-l omorau cu pietre, ca Domnul să nu le socotească păcatul acesta (F.Ap 7, 60). Și noi, dacă vrem să păstrăm harul, trebuie să ne rugăm pentru vrăjmași. Dacă nu ți-e milă de păcătosul care va fi chinuit în foc, aceasta înseamnă că nu este întru tine harul lui Dumnezeu, ci în tine viază un duh rău; și câtă vreme ești încă în viață, silește-te prin pocăință să te slobozești de el. 

SURSA: http://ro.orthodoxwiki.org/