Buchet de colinde romanesti de Craciun

Trei păstori

Trei păstori se întâlniră,
Trei păstori se întâlniră,
Raza soarelui, floarea soarelui
Şi aşa se sfătuiră:

Haideţi fraţilor să mergem,
Haideţi fraţilor să mergem,
Raza soarelui, floarea soarelui
Floricele să culegem.

Şi să facem o cunună,
Şi să facem o cunună,
Raza soarelui, floarea soarelui
S-o-mpletim cu voie bună.

Să i-o ducem lui Hristos,
Să i-o ducem lui Hristos,
Raza soarelui, floarea soarelui
Să ne fie de folos.

 

Viflaime , Viflaime

Viflaime , Viflaime
Cum de n-ai primit in tine
Pe Fecioara Maria
Să nasca pe Mesia?

N-ai ştiut tu Viflaime
Cu câtă dragoste vine
Cea mai Sfântă-ntre Fecioare
A Domnului Născătoare?

N-ai primit tu Viflaime
În casele tale bune
Să-I dai un pic de sălaş
Celui mai Sfânt Copilaş?

Pat moale pe fân uscat
Numai vitele i-au dat
Lumina i-a dăruit
Steaua de la răsărit

Peştera-ntunecoasă
A fost a Domnului casă
La venirea Sa în lume
Din vina ta Vilflaïme.

Astăzi s-a născut Hristos

Astăzi s-a născut Hristos
Mesia chip luminos
Laudaţi şi cantaţi,
Şi vă bucuraţi!

Mititel înfăşeţel,
În scutec de bumbăcel
Laudaţi şi cantaţi
Şi vă bucuraţi!

Vântul bate, nu-L răzbate,
Neaua ninge, nu-L atinge
Laudaţi şi cântaţi
Şi vă bucuraţi!

Şi de-acum până-n vecie
Mila Domnului să fie
Laudaţi şi cântaţi
Şi vă bucuraţi!

O, ce veste minunată

O, ce veste minunată,
În Viflaim ni se-arată,
Astăzi s-a născut
Cel făr’ de-nceput,

Cum au spus proorocii.

Că la Vifleem Maria

Săvârşind călătoria

Într-un mic sălaş

Lângă acel oraş

S-a născut Mesia.

 

Pe Fiul în al său nume

Tatăl l-a trimis în lume

Să se nască şi

Să crească

Să ne mântuiască.

 

Păstorii văzând o zare

Din cer o lumină mare

Ei fluierau

Îngerii cântau

Şi cu toţi se bucurau.

 

Coborât-a, coborât

Coborât-a coborât

La mulţi ani cu bine – Refren

Domnul Sfânt pe-acest pământ

Refren

În mijlocul satului

Refren

La casa bogatului

Refren

Bună seara om bogat

Refren

Gata-i cina de cinat

Refren

Gata e dar nu-i de dat

Refren

Domnul Sfânt s-a supărat

Refren

Şi-apoi s-a înturnat

Refren

La marginea satului

Refren

La casa săracului

Refren

Bună seara om sărac

Refren

Gata-i cina de cinat

Refren

Gata e şi e de dat

Refren

Gata e şi e de dat

Refren

Domnul Sfânt s-a bucurat

Refren

Şi în casă a intrat

Refren

Şi-au intrat perechi, perechi

Refren

Anul nou şi anul vechi

Refren

Să dea Domnul sănătate

Refren

Pace şi spor-ntru toate.

Refren

Maica Sfântă-a lui Iisus

Maica Sfânta-a lui Iisus
Colindăm, Doamne, colindă – Refren

Rătaceşte-n jos şi sus
Pe câmpia unui râu
Printre spice pân’ la brâu
Caută loc să se-odihnească
Şi pe Fiul Sfânt să-L nască
Pe Fiul Sfânt L-a născut
Proorocit fiind de demult.

Doamne, a Tale cuvinte

Doamne, a Tale cuvinte
Care le-ai zis mai-nainte,
S-au plinit precum se scrie
Moise la cartea întâie,
O minune, o minune! (*)

De la răsărit răsare
O stea cu lumină mare
Razele îşi răspândeşte
Pe trei crai povăţuieşte. (*)

Steaua semnul lui Hristos
Străluceşte prea frumos
De la stea s-a cunoscut
Că Mesia s-a născut. (*)

Steaua magi călăuzeşte
Viflaimul îi primeşte
Şi acolo cum intrară
Prunc pe Mesia-L aflară. (*)

Pe Iisus Îl străjuiesc
Şi cu drag Îl preaslăvesc
Îngerii cu cântecele
Păstorii cu fluierele. (*)

Craii-n peşteră intrară
Lui Mesia se-nchinară
Daruri scumpe-i dăruiră
Şi smerenia-i admiră. (*)

Magii daruri îi îmbie
Aur, smirnă şi tămâie,
Maica Sfântă mulţumeşte
Şi pe crai blagosloveşte. (*)

Bucurie-ntru mulţime
Slavă sus întru-nălţime,
Pe pământ împăciuire
La oameni bunăvoire. (*)

Sprijin pentru Parintele Staret Efrem al Manastirii Vatoped de la Sfantul Munte Athos

                  Toţi cei care doriţi să vă exprimaţi în mod concret sprijinul pentru stareţul Efrem din Sfântul Munte, un mare rugător pentru noi toţi, o puteţi face accesând: http://freegerontaefraim.com/ro. Tipăriţi scrisoarea de pe site, împreună cu mai multe tabele, şi duceţi-o la preotul din parohia dumneavoastră pentru a o citi şi a strânge cât mai multe semnături în aceste zile de sărbătoare.

Prieteni şi prietene,

                   Cutremuraţi şi rămaşi fără grai, noi, ortodocşii de pretutindeni, greci sau nu, am aflat de hotărârea cu totul neîntemeiată a Curţii de Apel din Atena, privind arestul preventiv al Părintelui Stareţ Efrem.

                    Această evoluţie neaşteptată a evenimentelor ne îndeamnă să semnăm, în semn de dezaprobare a acestei hotărâri şi de susţinere a Părintelui Stareţ Efrem, scrisoarea ataşată şi să facem demersuri pentru semnarea ei de toţi cei care sunt de acord cu conţinutul ei.

                    Vă dorim un Crăciun fericit!

  Scrisoarea de condamnare a deciziei

Către
Preşedintele Republicii Elene
Primul ministru al Guvernului Elen
Procurorul General al Curţii Supreme de Justiţie

24 Decembrie 2011

Onoraţi domni,

Dezaprobăm detestabila „crimă” judecătorească care a avut loc la Atena, în 23 Decembrie 2011, împotriva Bisericii şi a persoanei Părintelui Efrem, Stareţul Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte.

Ura şi nedreptatea ce caracterizează această hotărâre de arest preventiv a Părintelui Stareţ sunt dovedite de următoarele aspecte:

1. Momentul hotărârii: ajunul praznicului Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos.
2. Desfăşurările impresionante de forţe înarmate ale poliţiei, cu scopul de a bloca ieşirile din Sfântul Munte, în momentul în care avocatul Părintelui Stareţ declarase public intenţia egumenului Efrem de a se prezenta de bunăvoie la Poliţie.
3. Pedeapsa arestului preventiv se aplică persoanelor care sunt suspectate de tentativă de repetare a delictelor de care sunt acuzate.
4. La audierea cazului, care a precedat hotărârii, s-a folosit ca „argument” pentru aplicarea pedepsei de arest preventiv faptul că Părintele Stareţ a vizitat recent Rusia, însoţind Cinstitul Brâu al Maicii Domnului, vizită in care milioane de oameni, inclusiv Preşedintele, Primul ministru şi Procurorul General al Republicii Ruse, s-au închinat la Sfântul Odor.
5. De mai bine de 3 ani de când se cercetează acest caz, nu a ieşit la iveală nici un element incriminator.
6. Părintele Stareţ este acuzat de a fi autor moral, în timp ce presupuşii autori direcţi au fost declaraţi nevinovaţi.
7. În ultimii 3 ani, Părintele Stareţ a călătorit de repetate ori în afara Greciei şi dacă ar fi avut intenţia să se sustragă acţiunii judiciare, ar fi putut să o facă cu uşurinţă.
8. Personalitatea duhovnicească a Părintelui Stareţ este respectată şi elogiată pe plan internaţional şi constituie un ambasador de seamă al Greciei în străinătate.
9. Capii, de acum cunoscuţi, ai acestei uneltiri au fost recompensaţi cu fotolii ministeriale şi încearcă cu orice jertfă să demonstreze dreptatea faptele lor perfide.
10. Grecia este zguduită de scandaluri de proporţii uriaşe, larg cunoscute, care rămân nepedepsite, în vreme ce vinovaţii nu numai că circulă liberi, dar deţin şi demnităţi politice.

Suntem convinşi că această hotărâre este o acţiune politică dirijată, având drept scop ponegrirea Sfântului Munte şi a Bisericii.

Vă solicităm să o revocaţi.

Cu respect,

Descărcaţi scrisoarea de aici.

Puteţi să o trimiteţi completată la:

• Nr. de FAX: (+30) 211 800 1332
• Adresa de Email: contact@freegerontaefraim.com

Invidia este intotdeauna durere

Predica Prea Fericitului Kiril, Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii, după marea pavecerniţă cu citirea Canonului cel Mare al sfântului Andrei Criteanul în ziua de luni a primei săptămâni din Postul cel Mare în catedrala Hristos Mântuitorul (or. Moscova) 15 februarue 2010

În numele Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Păcatul cu care omul se luptă în numele mântuirii sale se descoperă în toată esenţa sa printr-un viciu, numit mândrie. Omul mândru doar pe sine se pune în centrul vieţii, lăsând pe toţi ceilalţi la periferie. Această poziţie de viaţă a omului mândru trage după sine o mulţime de consecinţe periculoase, una din ele fiind viciul invidiei.
Meditând asupra faptului ce este invidia, sfântul Vasile cel Mare al zis nişte cuvinte foarte exacte: „Invidia este mâhnirea pentru bunăstarea apropiatului”. Omul mândru nu se poate împăca cu gândul că cineva este mai deştept, mai frumos, mai bogat, mai de succes. Doar omul mândru singur pe sine se pune în centrul existenţei, cine ar putea să-l încurce să ocupe acest loc? Şi apariţia oricărei persoane care pare mai de succes şi mai importantă trezeşte la omul, cuprins de mândrie, o mare durere interioară.
Anume invidia descoperă toată absurditatea mândriei. Gândindu-se la invidie, sfântul Tihon Zadonsky a spus minunatele cuvinte: „Celelalte vicii şi patimi măcar au plăcere imaginară, iar invidiosul păcătuieşte şi suferă”. Desigur, dacă alte vicii sunt însoţite măcar de aparente plăceri, atunci invidia — este o durere şi întotdeauna este durere şi nu este nici urmă de plăcere, chiar şi imaginară. Dacă omul nu luptă cu sentimentul invidiei, ea poate atât de tare să-l înrobească, încât el devine agresiv şi periculos pentru alţii. Nu este întâmplător că motivul primului omor, săvârşit la începutul istoriei omenirii de către Cain al fratelui său Abel, a fost invidia. Omul invidios devine agresiv şi periculos pentru alţii. Şi cu cât mai minuţios el ascunde focul intern al invidiei în inima sa, cu atât mai periculos el devine.

Cum să lupţi cu această încercare? Cum să lupţi cu acest viciu? Acelaşi sfânt ierarh Tihon Zadonsky a spus: „Mândria este mama invidiei. Omoară-o pe mama şi va muri fiica”. Dar, deoarece, mândria descoperă în deplină măsură însăşi esenţa păcatului, a lupta cu acest viciu este foarte greu şi nu poate omul să biruie mândria decât cu puterea lui Dumnezeu. De aceea rugăciunea, participarea în tainele Bisericii, meditarea permanentă asupra propriei vieţi, asupra aspiraţiilor propriului suflet, asupra gândurilor proprii, judecata aspră a propriei persoane vor putea să ajute omului să-şi biruie mândria.
Dar mai sunt încă două remedii minunate. Primul — este conştientizarea faptului că Domnul a înzestrat pe fiecare om cu nişte calităţi unice şi nu există doi oamenii să semene unul cu altul întru totul. Fiecare om este unic şi are valoarea sa în faţa lui Dumnezeu. Cât de slab, bolnav, nereuşit ar părea omul, el are valoare în ochii lui Dumnezeu. Conştientizarea acestui fapt îl ajută pe om să se abţină de la invidie. Lumea e mare şi fiecare în această lume îşi are locul său. Înţelegerea unicităţii omului şi a înţelepciunii planului lui Dumnezeu pentru fiecare om vă va ajuta se învingeţi sentimentul invidiei.
Şi încă un remediu foarte important sunt faptele bune. Când facem o faptă bună pentru cineva, acel om încetează să fie pentru noi depărtat, el devine apropiat. Noi nu-i invidiem pe acei cărora le facem fapte bune. Dacă cineva se îndoieşte, atunci să facă o faptă bună omului pe care îl invidiază şi invidia treptat va trece, fiindcă acel om va deveni pentru el apropiat. Trebuie să ţinem minte că deseori noi singuri provocăm sentimentul de invidie în acei oameni care ne înconjoară. Uneori a aţâţa pe cel invidios, a trezi în el sentimentul de invidie ne face plăcere.

De pildă, cumpărând haine noi, frumoase, unii cred, în primul rând, că această haină va trezi invidia la cunoscuţi sau chiar la rude şi la cei apropiaţi. Invidia este un viciu periculos şi agresiv. Şi dacă noi singuri nu dorim să fim înţepaţi de invidie, nu trebuie să o aţâţăm. O mulţime de nenorociri s-au săvârşit şi se săvârşesc în lume din cauza invidiei.
Vremea Postului cel Mare — este vremea luptei cu viciile: şi cu mândria, şi cu invidia. Venind în biserica lui Dumnezeu, ascultând cuvintele minunate ale rugăciunilor şi ale cântărilor, adresându-ne cu rugăciuni fierbinţi către Domnul pentru ajutor în viaţa noastră duhovnicească, vom cere ca El să ne ajute să dezrădăcinăm din inimile noastre şi mândria, şi invidia. Şi, scuturând de pe noi aceste vicii, noi vom simţi o uşurare nespusă în viaţă, vom simţi bucuria existenţei. Fie ca Dumnezeu să ne ajute în zilele sfintei şi mântuitoarei Patruzecimi, ca noi treptat, dar sigur, să ne ridicăm de la o putere la alta în mişcarea noastră în întâmpinarea Domnului şi Mântuitorului nostru. Amin.

din Predicile Prea Fericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Kiril
“Noi suntem un singur popor în faţa lui Dumnezeu”
Predicile cercului de slujbe pentru anul 2010
traducere din limba rusă, pag. 53-55

Sursa: http://tineretulortodox.md

Paraclisul Maicii Domnului (Audio INTEGRAL) – Schitul Lacu, Muntele ATHOS

Inalt Preasfintitul Andrei Andreicut, Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului

Ierarhul nostru pe care il iubim mult.

Imagini preluate de pe web site-ul: http://www.mitropolia-clujului.ro/

Caile pocaintei si iertarii de pacate dupa Sfantul Ioan Gura de Aur

Viaţa se schimbă iute! Nu suntem stăpâni pe sfârşitul nostru. Să fim stăpâni pe virtute! Şi bun e Stăpânul nostru Hristos!

             Vreţi să vă spun căile pocăinţei? Sunt multe, felurite, deosebite! Şi toate duc la cer!

                 1. Prima cale a pocăinţei este osândirea păcatelor: “Spune tu mai întâi păcatele tale ca să te îndrepţi!”(Isaia 43, 26). De aceea şi profetul spune:”Zis-am: Mărturisi-voi împotriva mea fărădelegea mea Domnului; şi Tu ai iertat nelegiuirea păcatului meu”(Psalmi 31, 6).

              2. Să nu porţi ură duşmanilor, să-ţi stăpâneşti mânia, să ierţi păcatele semenilor tăi.

              3. Rugăciunea fierbinte, făcută cum trebuie, pornită din adâncul inimii.

                 4. Milostenia. Multă şi nespusă putere are milostenia!

                 5. Smerenia.

Fragmente preluate din cartea: Sfantul Ioan Gura de Aur, Despre marginita putere a diavolului. Despre cainta. Despre necazuri si biruirea tristetii, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2005.

Arhimandritul Ignatie Trif va fi hirotonit intru arhiereu duminica, 11 decembrie 2011

                      Bunul Dumnezeu sa-i daruiesca – parintelui arhimandrit dr. Ignatie Trif – sanatate, ajutor si putere de sus! Maicuta Domnului sa-l pazeasca sub Sfant Acoperamantul Sau.

                 După cum ne-a relatat pr. Constantin Gherasim, inspector în probleme de tineret şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, PS Ioachim Băcăuanul este delegat din partea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la acest eveniment. Potrivit site-ului Episcopiei Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei, hirotonia întru arhiereu arhimandritului Ignatie Trif va avea loc, în Catedrala mitropolitană „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafael” din Paris. Sâmbătă, 10 decembrie, de la ora 18:00, va avea loc în Catedrala mitropolitană din Paris slujba Vecerniei şi slujba chemării la episcopat. Duminică de la ora 9:00, arhim Ignatie Trif va citi mărturisirea credinței, iar în cadrul Sfintei Liturghii precuvioşia Sa va fi hirotonit întru arhiereu. Arhim. Ignatie a fost ales Arhiereu-vicar pentru Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei în ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 24 octombrie 2011.

Sursa: http://www.doxologia.ro/

O poveste spusa de poetul si universitarul albaiulian Aurel Pantea

http://www.dailymotion.com/video/xep9w9_aurel-pantea-o-poveste_creation

Cuviosul Paisie Aghioritul: De unde vine stresul?

Părinte, unii mireni ce trăiesc duhovnicește se îngreuiază seara, când se întorc obosiți de la lucru, să mai facă Pavecernița – și se mâhnesc…

-Când se întorc seara tărziu de la munca și sunt obosiți, niciodată să nu se silească pe ei înșiși cu neliniște, ci totdeauna să își spună cu mărime de suflet: ,,Dacă nu poți citi toată Pavercenița, citește o jumătate, sau o treime din ea“, și să încerce altădată să nu se mai obosească atât de mult în timpul zilei. Să se nevoiască, pe cât pot, cu mărime de suflet și să se încredințeze lui Dumnezeu în toate – și Dumnezeu va lucra. Mintea să se afle întotdeauna lângă Dumnezeu. Aceasta este cea mai bună lucrare.
-O nevoință peste măsură cum este înaintea ochilor lui Dumnezeu, Părinte?

-Dacă se face din mărime de suflet, se bucură și omul, se bucură și Dumnezeu de fiul Lui cel iubitor de osteneală. Dacă este mânat de dragoste, el picură miere în inima sa – iar dacă e presat de egoism, se chinuiește. Cineva care se nevoia în mod egoist și era presărat de neliniște, a spus: ,,O, Hristoase al meu, foarte strâmtă ai făcut ușa! Nu încap!“
Dacă s-ar fi nevoit cu smerenie, ar fi încăput. Cei ce se nevoisec cu mândrie în posturi, privegheri etc. se chinuiesc fără vreun folos duhovnicesc pentru că lovesc aerul și nu pe draci. În loc să alunge ispitele, primesc mai multe – și e firesc să întâmpine multă greutate în nevoința lor, simțind că se sufocă din pricina neliniștii (stresului). În timp ce inima celor care se nevoiesc mult, cu multă smerenie și multă nădejde în Dumnezeu, se bucură, iar sufletul li se înaripează.
În viața duhovnicească se cere luare-aminte.
Când oamenii duhovnicești sunt mișcați de slava deșartă, rămân cu un gol în sufletul lor. Nu există plinătatea, rămân cu un gol în sufletul lor. Nu există plinătatea, întrariparea inimii; și cu cât li se mărește slava lor deșartă, cu atât crește și golul din ei – și suferă tot mai mult. Unde e stres și deznădejde, acolo e o viață duhovnicească povățuită de aghiuță. Pentru nimic în lume să nu aveți neliniște. Neliniștea este a diavolului. Când vedeți neliniște, să știți că acolo și-a băgat coada aghiuță. Diavolul nu merege contra. Dacă există o pornire, împinge și el ca să-l chinuiască și să-l înșele pe om. Pe cel sensibil, de pildă, îl face supersensibil.

Sursa: www.doxologia.ro

Doua documentare duhovnicesti

Viata Sfantului Nicolae Velimirovici

IPS Iustinian Chira – Acesta este viata mea